Marii pereti de escalada de la El Chorro, Spania

30 de pereti (Big Walls), sapte zone periferice si peste 650 de trasee de catarare, aceasta este El Chorro.
El Chorro este una dintre cele mai faimoase zone de catarat din Europa. Cu peste 500 de trasee de catarat in surplomba, El Chorro este un fel de El Dorado pentru cataratori, accesul la zona putandu-se face pe jos.

Locatie

Situat in sudul Spaniei, la El Chorro se poate practica escalada pe stanca in toata perioada anului, chiar daca uneori e posibil sa fie mai rece sau chiar sa ninga, iarna. Traseele sunt in majoritatea lor grele, fapt care atrage cataratori din toata lumea.

El Chorro poate fi considerata drept o zona „bruta, dar frumoasa”, datorita inaccesibilitatii si uscaciunii imprejurimilor sale. Ca sa ajungi la unele stanci, trebuie sa traversezi o serie de tuneluri de tren. Ca sa ajungi la o stanca, iti ia chiar si o ora sau mai mult, de mers pe jos.

Cu toate acestea, El Chorro este una dintre cel emai faimoase zone de catarat din Europa, motivul find simplu: acolo se afla multe trasee interesante si stanci foarte frumoase.

Trasele sunt in majoritatea lor destul de grele, motiv pentru care, la El Chorro vin cataratori din toata lumea. Cataratori din Marea Britanie, Germania, America, Franta, Olanda, Australia si Scandinavia vin la El Chorro pe timpul iernii pentru a se bucura de soare si de catarat.

Cum ajungi la El Chorro

La El Chorro poti ajunge cu masina de la aeroportul din Malaga sau cu trenul. Daca optezi pentur varinata cu trenul, de la aeroport trebuie sa iei metroul pana la gara si apoi iei trenul spre Alora si El Chorro.

Unde poti sa stai la El Chorro

In El Chorro, poti sta la refugiul local. Exista si doua sate in apropiere, unde poti sta in gazda, dar in conditii foarte diferite: unul este foarte ieftin, iar celalalt este mai scump. La doi kilometri de sat, poti gasi un alt loc de cazat. Pe timpul iernii, cataratorii ocupa toate cele trei locuri de stat. Ca sa ajungi in zonele periferice, ai nevoie de o masina, topografia fiind total diferita acolo, mai prietenoasa si mai potrivita pentru cataratorii care vin cu copii mici.


Aceasta parte a Spaniei, este denumita "Afro Spania" si are multe lucruri de aratat in domeniul artei si culturii. Daca mergi tomna sau primavara, poti inota in mediterana si merge in acelasi timp la schi, in Sierra Nevada, la est de Granada.

Cu snowbordul in Parcul Tineretului

Weekendul acesta am stat in Bucuresti, in timp ce prietenii mei au plecat care incotro, prin munti si vai. Asa ca sambata, mi-am luat aparatul foto si am bantuit pe strazi. Dupa cateva shooturi prin cartier, am ajuns si in parc, la tineretului, unde se producea ceva frumos: Snikers Urban Fly, zicese.

Lume multa, muzica faina cu DJ si EMIL live, Snikers si vin fiert pentru incalzire (desi soare, era destul de rece, mai ales dupa cateva ceasuri de stat si privit prin obiectiv) si, concursul. Adica un `munte` de zapada in mijlocul parcului, amenajat frumos sub forma de rampa de lansare... si vreo 30 de rideri din toata tara, iar unul chiar din Bulgaria, erau trasi de ATVuri pana la baza rampei de unde trebuiau sa sara.

Dupa o ora de incalzire, in care riderii s-au intrecut in cazaturi, a urmat si proba de calificari si apoi finala in care au intrat 10, cu mult mai multe trickuri si backflipuri reusite, dar, din pacate, si vreo doua accidentari destul de `grele`.

Necalificatii in finala, si-au luat placile si prietenele de mana si au plecat acasa, sa nu rateze weekendul care le mai ramasese.

Dupa concurs, la lasatul serii, a urmat un concurs de snowboard virtual, pe console PlayStation 2, cu proiectie pe ecrane uriase. Am plecat inainte de rezultatele finale, cu o mana inghetata pe aparat si una pe inca un snikers. Uneori e bine sa ramai si in oras...

Pozele le puteti vedea aici:

http://www.xtrem.ro/module.php?module=fotografii&categorie=58

Campionatul Mondial de catarare pe gheata de la Busteni, un pas important pentru alpinismul romanesc

Interviu cu Presedintele CAR, domnul Mihai Pupeza

1. Se apropie campionatul mondial de catarare pe gheata de la Busteni. In ce stadiu au ajuns pregatirile?

Pregatirile sunt in toi. Se lucreaza pe toate fronturile: inghetarea structurii, inscrierea sportivilor, pregatiri de primire si protocol, transfer si cazare a circa 70 de sportivi, updatatrea siteului, comunicate de presa, diplome, afise, premii, relatii cu sponsorii, etc.

Ne pregatim pentru o cupa mondiala si pentru o finala de campionat mondial. A mai avut Romania asa ceva?

2. De ce a ales UIAA, Romania si orasul Busteni ca loc de desfasurare al acestui eveniment de insemnatate internationala?

Alegerea a fost bazata in mare parte, pe votul din anul trecut al sportivilor – majoritatea au votat etapa de la Busteni ca fiind cea mai reusita. In plus, s-a dat o mare importanta implicarii Clubului Alpin Roman in UIAA. Avem in prezent reprezentanti in doua comisii si in consiliul UIAA. Seriozitatea este apreciata, chiar si la un club mai mic.

3. Ce insemnatate are Campionatul de la Busteni, pentru Romania si pentru alpinismul romanesc?

As dori sa aprecieze acest eveniment si sa raspunda la aceasta intrebare, lumea alpina romaneasca. Eu il consider un mic pas intr-un lung drum de formare a unui curent care sa cuprinda si sa educe un cat mai mare numar de practicanti ai disciplinelor alpine.

Trebuia inceput cu ceva; am inceput cu ceea ce ni s-a parut a fi un eveniment care sa atraga atentia, sa aiba rasunet. Primaria si consortiul Busteni au fost si sunt niste parteneri extraordinari, fara de care nu am fi reusit. Ganditi-va ca suntem noi veniti: Val Daone si Saas Fe organizeaza astfel de evenimente de 8-10 ani.

Pentru Clubul Alpin, organizarea este un exercitiu extraordinar de lucru in echipa, de asumarea proprietatii problemelor si rezolvarea lor de catre voluntarii minunati care s-au mobilizat. Toti vom iesi din acest exercitiu buni, mai prieteni, mai increzatori in noi insine si in altii si in eficienta lucrului ni echipa.

4. Care este nivelul cataratorilor romani in comparatie cu concurentii din afara?
Cum am pomenit deja, nu trebuie sa se astepte nimeni la minuni: organizarea unei etape de campionat nu creste nivelul cataratorilor romani: il stimuleaza, insa. Rezultatele de la Daone si apoi de la Saas Fe, a celor 4 (din care 3 participanti sponsorizati de CAR) romani, sunt modeste, insa deloc rusinoase. Sper ca pentru participanti si pentru ceilalti care au aspiratii sportive, aceste rezultate sa fie un dus rece: suntem aici, dorim sa ajungem acolo, stim ca putem, vom munci sa ajungem.

5. Campionatul este un mare eveniment in lumea sportiva, totusi, foarte putin cunoscut... de ce?

Este foarte putin cunoscut, la noi, nu si in alte parti. De ce? Din lipsa de publicitate, de imagine, de „masa de practicanti”. Insa, pas cu pas... Acum doua zile, intr-un hipermarket din Brasov, unul din vanzatori m-a intrebat ce ma in mana. I-am explicat ca-i o priza de dry tooling. Replica a fost: „aha, faceti cumva parte din cei care organizeaza la Busteni campionatul de escalada pe gheata?” pas cu pas...

6. Cum ati rezolvat problemele financiare legate de organizarea acestui campionat la noi in tara?

Sponsori si sponsori si iar sponsori. Anul trecut ne-am creat credibilitate si imagine. Anul acesta, oferim mai mult. Vom avea mai multa publicitate si vizibilitate. Este ceea ce cauta sponsorii: evenimente care sa atraga. Spectatori, televiziune, presa – evenimente unde lumea sa vada atleti de talie mondiala si nume de sponsori.

7. Pana acum, am avut parte de o vreme atipica pentru aceasta perioada si multe competitii internationale pe zapada au fost anulate din cauza caldurii. Ce se va intampal cu campionatul IWC daca nu va fi suficient de rece pentru gheata?

Deocamdata timpul ne este aliat – maine terminam de inghetat cele doua structuri de concurs, urmand ca in 3 zile, trasatorii sa „viseze” si sa materializeze traseele. Daca timpul se va intoarce impotriva noastra, etapa finala a campionatului se va tine in regim partial sau total de dry tooling.

Suntem pregatiti pentru orice eventualitate. Nu se poate anula sau compromite o finala de campionat mondial. O dorim aici si la anul...si la multi ani.

Nota:
Sonsorii evenimentului: Lion, Sprite, Interamerican, IPSO, Himalaya, Kayland, Gotech, Grivel, Hotel Alexandros, Martens, Auto Nou Com, Sibarex, Vepex Com

Siteul oficial al evenimentului: http://www.iwcbusteni.ro/

A consemnat: Carmen Pitulan

Zapada apoasa, numai buna de avalansa, in Piatra Craiului

Ninsorile din ultimele doua zile se pregatesc s-o ia la vale si in masivul Piatra Craiului.
Caldura de ieri, a inmuiat zapada de pe vaile din Piatra Craiului, astfel ca riscul de avalansa este foarte mare.

Primul weekend al noului an trebuia sa fie unul linistit, de refacere si recuperare dupa ghiftuiala de sarbatori. N-a fost sa fie chiar asa, adica, deloc linistit.
Pentru ca, sambata, primesc un mail de la un amic, cum ca ar merge pana in Piatra Craiului, la o tura si o cura cu zapada. Tentant pana peste poate! Asa ca, nici una-nici doua, imi fac frumusel bagajelul si, duminica la ora 4 jumatate dimineata, ne strangem vreo 4 insi in masina lui Tibi si luam calea Pietrei Craiului.

Pe scurt, la ora 8 si ceva lasam masina la Izvorul lui Botorog si urcam la Cabana Curmatura, unde ne rasfatam cu o omleta si o ciorbita de perisoare `a la Reta`. Schimbam cateva vorbe cu niste amici care se pregateau sa coboare si ne echipam pentru traseu, cu gand sa urcam cat vom putea pe Turnu, pentru ca, ni se spune, zapada e mare si greu de `inotat` prin ea.

Intra-adevar, zapada mare si grea, plina de apa. Avem noroc ca altii s-au incumetat inaintea nostra sa iasa in creasta tot pe Turnu, astfel ca, poteca batuta de ei ne usureaza mult urcusul, si asa destul de greu si periculos, as zice eu.

Foto de: Tibi

Ma gandeam cu groaza cum o sa ma cobor de acolo, coborasul parandu-mi-se si mai inspaimantator decat urcusul: pante abrupte, prize putine si acoperite de zapada, de pe o parte, zapada umeda, gata s-o ia la vale, pe de alta parte.

Urcam cu mare atentie pe Turnu, facem poze, ne plimbam putin pe creasta si ne intoarcem, ca nu cumva sa ne prinda noaptea pe valcele alunecoase si abrupte de pe traseu.
Coborarea am facut-o mai lent pe locurile mai expuse, cu mai multa atentie, dar si cu frica aferenta.
Pe la jumatatea traseului, iesim intr-un valcel mai larg unde zapada se adunase din belsug si numai bine se si formase o placa gata s-o ia, in orice moment, la vale (vezi poza de mai sus).
Reusim sa-l ocolim cu grija, insa pericolul nu trece: mai jos, urma o portiune care travesta pur si simplu baza valcelului cu placa desprinsa mai sus.
De data asta insa, am avut noroc: si acest ultim traverseu il facem fara evenimente neplacute si iata-ne in sfarsit in padure, la adapost de orice pericol.

Obositi si fericiti, urmam poteca ce cobora spre cabana, relaxati si, se vede treaba, mult mai putin atenti: incasam pe rand cate o serie de cazaturi de toata frumusetea.
La cabana ne rasfatam cu un ceai cald, o ciorba si o pisica lenesa care nu se da dusa din bratele mele.

Autor: Ioana Carmen Pitulan

Locuri exotice de mers la schi

Vine iarna si te-ai plictisit de schiat pe partiile arhicunoscute de pe Valea Prahovei sau cele din Austria? Ai chef sa faci ceva nou sau mai exotic?

Ai putea incerca un sport nou...

Sau ai putea alege o locatie noua. Ai putea merge undeva unde nu dai peste toti cunoscutii tai la tot pasul. Undeva unde nimeni nu s-a mai gandit sa mearga la schi: in Iran, de exemplu.

Da, Iran! Tinuturi aride, dar si munti inzapeziti, inalti de 4-5000 de metrii, locuri salbatice si exotice, insa, accesibile datorita infrastructurii drumurilor.
Si posibilitati multiple pentru sporturile de iarna: schi alpin, snowboard pe partie, in statiunile montane, schi de tura sau freesyle, snowkiting, ice climbing sau alpinism.

16 statiuni de schi, situate la altitudini mari (2-3000m) te asteapta. Iata cateva dintre ele:
- Statiunea Dizin, situata pe fata nordica a Muntelui Sichal - una dintre cele mai inalte 40 de statiuni de schi din lume, fiind renumita pentru zapada excelenta pentru schi.
Mai sus de statiunea Dizin, se poate vedea o panorama magnifica a muntilor Kholeno (4387m), Sarakchal (4210m), Koloun Bastak (4156m) si Damavand (5671m) la est si muntele Alamkouh, de 4850 m la vest.
- ShemShak, situata la 59 km NE de Teheran, la o altitudine intre 2550 m si 3050m, indicata schiorilor experimentati;
- Damavand - situata in muntii Alborz, la poalele unui vulcan de 5671m, potrivita atat pentru schi, cat si pentru alpinism, escalada sau hiking.
- Regiunea Alamkouh, situata in centrul muntilor Alborz (munte cu peste 40 de varfuri de peste 4000m), este si una dintre cele mai cunoscute regiuni cu trasee de catarat din Iran.

Si daca tot ai batut atata cale pana in Iran, nu te limita la vacanta pentru schi. Viziteaza locuri unde iti poti face o idee despre oamenii si obiceiurile lor.
Orasul-cetate Bam, este ca o carte deschisa pentru cine vrea sa cunoasca si putina istorie si traditiile iranienilor. Orasul modern din prezent, este construit pe ruinele, inca vizibile, ale cetatii antice Arg-e Bam, vechi centru comercial persan, renumit si pentru textilele pe care le producea.

Autor: Carmen Pitulan

Distractie la Dry Tooling Contest 2006, in Piata Revolutiei

Weekendul acesta are loc prima competitie de DRY TOOLING pe structura artificiala din Romania.

Timp de 2 zile, sportivi din toata tara se vor intrece, incercand sa escaladeze, cu echipament pentru catararea pe gheata, respectiv coltari si pioleti, peretii artificiali din Piata Revolutiei construiti pentru aceasta ocazie.

Evenimentul este organizat de Federatia Romana de Alpinism si Escalada (FRAE), in colaborare cu Alpin Club Carpatic Junior.

Deschiderea va avea loc vineri, 17 noiembrie, la ora 15, in Piata Revolutiei si va debuta cu o prezentare de echipament, urmata de proba de Dificultate Dry Tooling, fete si baieti.

Sambata, practicanti ai escaladei si alpinismului, incepatori sau avansati, vor putea sa-si si incerce fortele pe panoul de escalada si sa guste din senzatiile tari ale catararii, incepand cu ora 14.

Finala concursului de Dificulatate fete si baieti, va avea loc incepand cu ora 17, urmata de un spectacol de miscare, sunet si lumini, care va dinamiza atmosfera.

Atat concurentii cat si spectatorii sunt invitati sa ia parte la o tombola in care se vor pune la bataie produse oferite de catre sponsorii evenimentului.

La ora 19:30 va avea loc o scurta proiectie de filme cu specific: catarare pe gheata, dry tooling, escalada sportiva, alpinism, bouldering, deep water soloing, pe un ecran de 4/4 m, amplasat chiar pe panoul de escalada.

In incheiere, inainte de festivitatea de premiere, va mai avea loc o proba speciala de `sarituri la bustean`.

Seara se va termina in stropi de sampanie, cu un party de final, dupa ora 22.

Competitia se va desfasura pe o structura artificiala de 12 m inaltime (in proiectie verticala) si 4 m latime, alcatuita din planuri cu diverse inclinatii (fete drepte, surplombe, tavane) pe care vor fi amplasate prize speciale pentru coltari si pioleti, precum si busteni din lemn fixati sau atarnati pe panou. Structura este prevazuta si cu un panou de incalzire de 4 / 4 m.

Dry tooling-ul reprezinta catararea pe stanca sau pe structura artificiala, utilizand echipamente specifice alpinismului si catararii pe gheata: coltari si pioleti.

Tehnicile de Dry Tooling au fost initiate si dezvoltate de catre cataratorii pe gheata aflati in cautare de noi trasee pe gheata a carei continuitate se intrerupea la un moment dat si trebuia ca inaintarea pana la zona urmatoare de gheata sa se faca pe stanca.

In scurt timp Dry toolig-ul a devenit o disciplina sportiva de sine statatoare.

In lume, prima competitie de dry tooling pe structura artificiala a avut loc in martie 2003, in Glasgow - Scotia.

DRY TOOLING-UL este o adevarata `punte de legatura` intre lumea fascinanta a cascadelor de gheata si universul escaladei sportive. Practicatii acestui sport redescopera in el tot ceea ce iubesc in escalada: depasirea barierelor psihice, efortul sustinut, incordarea extrema, eleganta miscarilor aproape de limita imposibilului, depasirea propriilor limite.

Cum sa iti alegi placa de snowboard

Inainte sa iti cumperi un snowboard, trebuie sa stii foarte bine ce fel de placa ti se potriveste, pentru inaltimea si greutatea sau nivelul tau. Elementele principale de care trebuie sa tii cont la o placa, sunt lungimea si latimea acesteia.

Lungimea placii

Lungimea se masoara in centimetri, si este adeseasa abreviata la ultimele 2 cifre - despre o placa de 156 cm, se spune ca are 56 cm.

Lungimea unei placi variaza de la 100 cm - cele pentru copii, pana la 180 cm, cele pentru adulti.
Pentru a afla care este lungimea potrivita pentru tine, incepe prin a masura boardul cu inaltimea ta. Cand tii placa de capat, o placa scurta iti va veni pe undeva intre umeri si barbie. Pentru ca placile scurte sunt mai usor de manevrat, acestea sunt mai potrivite pentru perioada de inceput, cand inveti sa te dai cu placa sau sunt preferate de raiderii care practica sariturile si opririle bruste.
O placa de lugime medie, sprijinind-o de capatul ei, trebuie sa iti ajunga undeva intre barbie si nas. Aceasta lungime este indicata pentru raiderii medii si avansati, care se dau pe partii variate, inclusiv in locuri plate sau pe abrupturi alpine.

Placile lungi, ajung de la nivelul ochiului pana la cativa centimetri deasupra capului. Placile mai lungi se folosesc pentru a atinge viteze foarte mari, pe zapada powder si pe munti inalti.
Raiderii care au o greutate mai mare pentru inaltimea lor, se pot ghida dupa aceste indicatii de lungime, dar ar trebui sa aleaga o placa cu o rigiditate mai mare. In schimb, raiderii mai slabi (mai usori), vor trebui sa aleaga placi flexibile. Dar, tine cont ca acestea sunt linii generale dupa care sa te ghidezi la alegerea lungimii placii; preferintele personale ale fiecarui raider sunt la fel de importante si fiecare isi poate lua ce placa doreste, chiar daca nu intra in aceste standarde.

Latimea

Daca lungimea unei placi, iti lasa o oarecare libertate de alegere, in functie si de preferinta fiecaruia, latimea unei placi este strict legata de dimensiunea piciorului. Raiderii cu o talpa mai mica, au nevoie e o placa mai ingusta, in timp ce, cei cu talpa mai mare, de o placa mai larga.

Latimea placii se masoara in centimetrii sau milimetrii si este trecuta in specificatiile placii sub de numirea de latimea mijlocului (waist width). Cel mai bun mod de a afla care este latimea potrivita pentru placa ta, este sa stai cu piciorul pe ea. Iti pui picioarele in legaturile placii sau calci pe ea in pozitia in care tii picioarele cand de dai cu placa (acest lucru este foarte improtant, pentru ca, cu cat tii picioarele intr-un unghi mai larg, cu atat picioarele vor depasi mai putin latimea placii).

Cand stai in pozitia de dat cu placa, ghetele (boots) ar trebui sa fie la acelasi nivel sau putin peste marginile placii. Daca degetele sau calcaiul nu ajung la marginea placii, nu vei putea apasa suficient pe canturi in timp ce executi manevrele de intoarcere. Pe de alta parte, daca picioarele trec mult peste marginile placii, degetele vor atinge zapada in timpul manevrelor si te vei dezechilibra. Fenomenul se numeste `tarairea picioarelor` si este chiar o pacoste.

Acum, stiind toate acestea, du-te si alege-ti placa potrivita!